joi, 1 octombrie 2009

Parlamentul Romaniei

Acesta este o descriere mai complexa a parlamentului, care este in directa legatura cu articolul despre casa poporului. Deci:
Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi unicameral sau bicameral.România are unul bicameral.Este alcatuit din Camera Deputaţilor si din Senat. Ambele Camere sunt alese pentru un mandat de 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin Regulament propriu.
Palatul Parlamentului găzduieşte din anul 1994 sediul Camerei Deputaţilor, iar din anul 2004 şi sediul Senatului. Suprafaţa totală construită desfăşurată a spaţiilor este de 365.400 m². Constructia, ale carei lucrari au demarat în iulie 1984, este structurata pe 6 niveluri si împartita în 21 de corpuri. Ea cuprinde o uriasa împletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate într-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase.
Dupa decembrie 1989 cladirea, care poate fi vazuta din orice punct al Bucurestiului, a fost privita ca o cladire hidoasa.Unii au vrut s-o darâme, prin dinamitare pentru că simboliza trecutul. Alţii au fost de părere ca ne lipsea un mare muzeu al comunismului si exista o cladire în plus.
Senatul României a apărut în ţara noastră în anul 1864 când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, când românii s-au pronunţat asupra unei Constituţii sui generis – numită atunci Statut -, care pe planul vieţii politice denumea „Camera cea de obşte” şi „Corpul ponderator”/Senatul. Pe acest temei, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat la 3/15 iulie 1864 „Statutul desvoltător al Convenţiei de la Paris”, instituind sistemul parlamentar bicameral în România.
În evoluţia parlamentarismului românesc, Senatul a avut un rol foarte important, impunându-se activ în momentele cruciale ale istoriei noastre naţionale, ale făuririi statului român modern şi în evoluţia sistemului constituţional şi legislativ românesc.
După o întrerupere, între anii 1946-1989, impusă de sistemul politic totalitar, Senatul şi-a reluat activitatea, datorită prevederilor Decretului-lege nr. 92/1990 şi apoi ale Constituţiei din 1991, revizuită în 2003, modernizându-se continuu, devenind astfel instituţie fundamentală a statului român actual.
Senatul României, ales în 30 noiembrie 2008, pentru perioada 2008-2012, este alcătuit din 137 sematori, constituiţi în 4 grupuri parlamentare şi 15 comisii permanente de specialitate.
Este condus de un grup colectiv – Biroul permanent, compus din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori . Pricipalele atribuţii ale unui chestor sunt:
• verificarea modului de gestionare a patrimoniului,
• funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor,
• controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate,
• prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual,
• asigură menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputaţilor

Activitatea Senatului se desfăşoară în plen şi pe comisii, îndeplinindu-se ca funcţii principale: adoptarea legilor, desemnarea şi revocarea unor autorităţi publice, exercitarea controlului parlamentar.
Treaba parlamentului este să adopte legile, care pot fi constituţionale, organice sau ordinare.Dupa adoptare, ele se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare în termen de 3 zile, după sancţionare.Sancţionarea reprezintă aprobarea a unei legi de către preşedinte.El poate în acelaşi timp să şi trimită legile înapoi pentru îmbunătăţiri.
În toamna anului 1940 activitatea Parlamentului a fost suspendată. După 23 august 1944 a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor, care va fi transformată, prin Constituţia din 1948, în Marea Adunare Naţională, subordonată total puterii comuniste.
Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative.România a revenit la sistemul parlamentar bicameral.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ai ceva de zis cu privire la articol? Nu te abtine, zi!

(accept critici constructive :D)